IX.
O IUBIRE DIN STELE, E IUBIREA FLĂCĂRII ETERNE
O iubire din stele, E iubirea flăcării eterne,
Și nu se stinge, atunci când iubirea învinge,
Zeița Lună și Zeul Soare, s-au întâlnit în sfârșit,
Pe nisipul dintr-o mare ce un vânt i-a răvășit.
O iubire din stele, E iubirea flăcării eterne,
Și nu se stinge, atunci când viața te atinge,
Ce nu mai speri într-o iubire mare, ce se aprinde
În urma ta, când focul te cuprinde ...
O iubire din stele, E iubirea flăcării eterne,
Și vine, și iar vine, iar cu lacrimi și suspine,
Că nu-i de față, acum, la marea întâlnire,
Un timp atât de scurt, rămâne-o amintire...
O iubire din stele, E iubirea flăcării eterne,
Prinde-mă de mână, să dansăm împreună,
Două flăcări în iubire, prin cerul plin de stele,
Lună și Soare, pe aripi de înger în
visele mele...
Două sfere, în doua inimi, ca două firicele,
Ce vor, o iubire-ntr-o lumină ...Flăcările ...!
SFÂRŞIT